Schema punte redresoare cu 4 diode și cu 2 diode, explicată
Schema punte redresoare arată cum se leagă diodele pentru ca o tensiune alternativă să devină tensiune continuă pulsatorie, care trece prin sarcină mereu în același sens. Varianta clasică folosește 4 diode legate în punte și merge cu orice secundar simplu de transformator; varianta cu 2 diode cere un transformator cu priză mediană. Mai jos găsești cum se leagă fiecare schemă, ce tensiune obții după filtrare, după ce parametri alegi puntea și cum o verifici.
Schema punte redresoare: ce este și când se folosește
O punte redresoare este un ansamblu de diode care lasă curentul să treacă prin sarcină într-un singur sens, deși la intrare polaritatea tensiunii se inversează la fiecare semialternanță. O întâlnești în sursele liniare cu transformator, în încărcătoare simple, în alimentarea releelor și a electronicii de comandă, dar și la intrarea surselor în comutație, unde redresează direct tensiunea rețelei.
Ambele variante descrise aici sunt redresoare dublă alternanță: folosesc atât semialternanța pozitivă, cât și pe cea negativă. Redresorul monoalternanță, cu o singură diodă, lasă să treacă doar jumătate din sinusoidă, iar ondulația lui are 50 Hz. La redresarea dublă alternanță, ondulația de la ieșire are 100 Hz (dublul frecvenței rețelei de 50 Hz) și se filtrează mai ușor.
Dacă nu vrei să lipești patru diode separate, există punți gata capsulate, cu toate diodele într-o singură piesă: vezi categoria de punți redresoare diode unifazice SMD și THT.
Cum funcționează o punte redresoare
Diodele sunt așezate astfel încât, indiferent de polaritatea tensiunii de intrare, borna + a sarcinii să rămână pozitivă față de borna −. Ieșirea nu mai schimbă polaritatea: devine o tensiune pulsatorie unidirecțională, formată din semiunde de sinusoidă puse una după alta.
La puntea completă, în fiecare semialternanță conduc două diode în serie. De aceea, la ieșire pierzi suma căderilor pe cele două diode, adică aproximativ 1,4–2 V la diodele obișnuite cu siliciu (0,7–1 V pe diodă, în funcție de curent).
- fără condensator de filtraj obții tensiune continuă pulsatorie;
- cu condensator de filtraj obții o tensiune mai netedă, care însă scade când crește curentul consumat;
- cu un stabilizator după filtraj obții o tensiune constantă, practic independentă de sarcină, cât timp regulatorul primește la intrare tensiunea minimă de care are nevoie.
Schema punte redresoare cu 4 diode
Puntea cu 4 diode (puntea Graetz) se folosește când ai un secundar simplu de transformator, fără priză mediană, sau altă sursă de tensiune alternativă monofazată.
Cum se leagă diodele
- două diode au catozii legați împreună: acest punct este ieșirea +;
- celelalte două diode au anozii legați împreună: acest punct este ieșirea −;
- fiecare bornă de intrare AC (marcată „~”) se leagă la anodul unei diode din prima pereche și la catodul unei diode din a doua pereche;
- sarcina și condensatorul de filtraj se leagă între + și −.
Când borna AC 1 este pozitivă față de borna AC 2, curentul trece prin dioda dintre AC 1 și +, prin sarcină, apoi prin dioda dintre − și AC 2. În semialternanța următoare conduce cealaltă pereche: de la AC 2 spre +, prin sarcină, apoi de la − spre AC 1. Prin sarcină, curentul are de fiecare dată același sens.
Avantaje
- nu ai nevoie de priză mediană la transformator;
- întreaga înfășurare secundară lucrează în ambele semialternanțe, deci transformatorul este folosit mai bine;
- fiecare diodă blocată suportă aproximativ tensiunea de vârf a secundarului, adică jumătate față de schema cu 2 diode;
- există punți capsulate compacte, cu bornele marcate clar.
De reținut
Pe traseul curentului sunt mereu două diode în serie, deci căderea de tensiune este dublă față de schema cu priză mediană. La 12 V sau 24 V diferența contează puțin, dar la tensiuni de câțiva volți devine semnificativă; acolo se folosesc uneori diode Schottky, care au cădere directă mai mică.
Pentru montaje compacte pe cablaj, o punte capsulată SMD conține toate cele 4 diode din schemă într-o singură piesă, cum este varianta de 1 A și 1 kV de mai jos.
Schema punte redresoare cu 2 diode
Varianta cu 2 diode nu este o punte propriu-zisă, ci un redresor dublă alternanță cu transformator cu priză mediană (secundar de tipul 2 × 12 V). Fiecare capăt al secundarului merge la anodul unei diode, catozii celor două diode se leagă împreună și formează ieșirea +, iar priza mediană devine borna − (masa). Dacă inversezi ambele diode, obții o tensiune negativă față de priza mediană.
Cum funcționează
Într-o semialternanță conduce prima diodă, iar sarcina este alimentată de o jumătate a secundarului. În semialternanța următoare conduce a doua diodă și lucrează cealaltă jumătate. Polaritatea pe sarcină rămâne aceeași.
Când se folosește
- când transformatorul are deja secundar cu priză mediană;
- când vrei o singură cădere de diodă pe traseul curentului, de exemplu la tensiuni mici și curenți mari;
- în sursele liniare clasice și în unele alimentări audio.
Limitări
- ai nevoie obligatoriu de transformator cu priză mediană;
- fiecare jumătate de secundar lucrează doar într-o semialternanță din două, deci pentru aceeași putere transformatorul iese mai mare;
- fiecare diodă trebuie să suporte în blocare aproximativ dublul tensiunii de vârf a unei jumătăți de secundar (la 2 × 12 V, circa 34 V).
Avantajul principal: pe traseul curentului există o singură diodă în conducție, deci pierzi aproximativ 0,7–1 V în loc de 1,4–2 V.
Ce tensiune obții la ieșire
Confuzia cea mai frecventă este între tensiunea alternativă scrisă pe transformator (valoarea eficace) și tensiunea continuă de după redresare. Rezultatul depinde de schemă, de filtraj și de curentul consumat.
Fără condensator
Ieșirea este pulsatorie, cu frecvența de 100 Hz. Valoarea medie, cea pe care o indică un multimetru pe domeniul DC, este de aproximativ 0,9 × tensiunea eficace a secundarului, minus căderea pe diode. Pentru alimentarea electronicii, o asemenea tensiune trebuie aproape întotdeauna filtrată.
Cu condensator de filtraj
Condensatorul se încarcă până aproape de vârful tensiunii, deci la gol obții aproximativ tensiunea eficace × 1,414, minus căderea pe diode. Sub sarcină, tensiunea scade din cauza ondulației, a rezistenței înfășurărilor transformatorului și a căderii pe diode. În plus, tensiunea nominală a unui transformator este dată la sarcina nominală, așa că la gol transformatoarele mici dau de obicei ceva mai mult.
| Secundar transformator | Schema | Vârf secundar | DC aproximativ la gol, cu condensator |
|---|---|---|---|
| 9 V AC | punte cu 4 diode | ≈ 12,7 V | ≈ 11 V |
| 12 V AC | punte cu 4 diode | ≈ 17 V | ≈ 15 V |
| 24 V AC | punte cu 4 diode | ≈ 34 V | ≈ 32 V |
| 2 × 12 V AC, priză mediană | 2 diode | ≈ 17 V pe fiecare jumătate | ≈ 16 V, o singură polaritate |
| 2 × 12 V AC, priză mediană | punte cu 4 diode, priza mediană la masă | ≈ 17 V pe fiecare jumătate | ≈ +16 V și −16 V (sursă simetrică) |
Valorile din tabel sunt calculate pentru tensiunea nominală a secundarului și 0,7–1 V pe diodă. Observă ultimele două rânduri: o sursă simetrică (plus și minus față de masă) se obține dintr-un transformator cu priză mediană și o punte cu 4 diode, nu cu 2 diode.
Exemplu de calcul al ondulației
La redresarea dublă alternanță, ondulația (diferența dintre vârf și minimul tensiunii filtrate) se estimează cu relația ΔU ≈ I / (2 × f × C), unde I este curentul de sarcină, f = 50 Hz este frecvența rețelei, iar C este capacitatea condensatorului. Pentru 1 A și 4.700 µF rezultă ΔU ≈ 1 / (2 × 50 × 0,0047) ≈ 2,1 V. Pornind de la cei circa 15 V din tabel pentru secundarul de 12 V, minimul coboară pe la 13 V, iar în realitate puțin mai jos, pentru că sub sarcină scade și vârful.
Dacă proiectezi o sursă stabilizată, nu alege transformatorul doar după tensiunea nominală AC. Verifică dacă minimul tensiunii filtrate (vârful minus ondulația, la curentul maxim și la tensiune de rețea scăzută) rămâne peste tensiunea minimă de intrare a regulatorului; altfel, la ieșire apare brum de 100 Hz.
Schema punte diode cu condensator de filtraj
În majoritatea aplicațiilor, după punte se montează un condensator electrolitic în paralel pe ieșirea DC, cu polaritatea corectă. El se încarcă la fiecare vârf și se descarcă prin sarcină între vârfuri, reducând ondulația.
- Cu alimentarea deconectată, legi intrarea AC la bornele marcate „~”.
- Legi condensatorul de filtraj între + și −, cu borna + a condensatorului la + punții.
- Legi sarcina între + și −.
- Verifici ca tensiunea nominală a condensatorului să fie clar peste tensiunea maximă la gol, inclusiv peste creșterea tensiunii transformatorului la gol și variațiile rețelei.
- Dacă ai nevoie de tensiune fixă, adaugi un stabilizator după filtraj.
Condensatorul nu se alege „după ureche”: pe lângă capacitate, contează tensiunea nominală, curentul de ondulație admis și temperatura de lucru. Un condensator mai mare reduce ondulația, dar crește curentul de încărcare la pornire și vârfurile de curent prin diode.
Pentru surse mici sau circuite de comandă cu consum redus, clar sub 0,5 A, poate fi suficientă o punte compactă de 0,5 A, folosită cu rezervă față de curentul ei nominal.
Cum alegi corect o punte redresoare
La alegerea unei punți nu te uiți doar la capsulă. Contează câteva valori din fișa tehnică.
1. Tensiunea inversă maximă
În puntea cu 4 diode, fiecare diodă blocată vede aproximativ tensiunea de vârf a secundarului. Alegi o punte cu tensiunea inversă maximă clar peste această valoare, ca să acoperi variațiile rețelei și supratensiunile scurte. La redresarea directă a rețelei de 230 V, unde vârful este de circa 325 V, se folosesc punți de cel puțin 600 V, frecvent de 1.000 V.
2. Curentul de sarcină
Curentul nominal al punții (curentul mediu redresat) trebuie să fie mai mare decât curentul consumat de sarcină, cu rezervă. Cu condensator de filtraj, diodele conduc doar în impulsuri scurte, lângă vârful sinusoidei, iar curentul de vârf prin ele este de câteva ori mai mare decât curentul mediu; de aceea multe fișe tehnice cer reducerea curentului admis la sarcină capacitivă. În plus, curentul nominal din fișă este dat pentru anumite condiții de montaj și de temperatură.
3. Curentul de șoc
La pornire, condensatorul descărcat se comportă aproape ca un scurtcircuit și trage un curent mare de încărcare. Aici contează curentul de șoc direct maxim (IFSM). Valoarea din fișă se referă la un singur impuls de o semiundă sinusoidală (8,3 ms sau 10 ms), nu la funcționarea repetată.
4. Tipul de montaj
- SMD pentru plăci compacte și asamblare automată;
- THT pentru montaj prin găuri, prototipuri și situațiile în care vrei fixare mecanică mai bună sau lipire manuală mai comodă.
5. Disiparea termică
Fiecare diodă în conducție disipă aproximativ căderea ei de tensiune înmulțită cu curentul. Pentru puntea cu 4 diode, P ≈ 2 × Uf × I: la 1 A și circa 0,9 V pe diodă rezultă aproximativ 1,8 W, care trebuie preluați de cuprul cablajului sau de un radiator. Verifică în fișa tehnică la ce temperatură și în ce condiții de montaj este garantat curentul nominal.
Dacă te gândești și la sursa completă, vezi ghidul despre cum alegi o sursă de alimentare în comutație, util când compari o soluție liniară cu una în comutație.
Pentru aplicații SMD care cer ceva mai mult curent, puntea de 1,5 A de mai jos are aceeași tensiune inversă de 1 kV, deci rezervă mare inclusiv față de vârful de circa 325 V al rețelei.
Pentru montaj prin găuri și lipire manuală la prototip, o punte THT de 1,5 A și 1 kV este mai comodă.
Cum verifici o punte redresoare cu multimetrul
Puntea se verifică scoasă din circuit sau cu montajul deconectat și condensatorii descărcați, cu multimetrul pe funcția de test diodă:
- sonda roșie pe o bornă „~”, sonda neagră pe „+”: dioda conduce, iar aparatul arată de obicei 0,4–0,7 V; cu sondele inversate trebuie să apară „OL” (diodă blocată);
- sonda roșie pe „−”, sonda neagră pe aceeași bornă „~”: dioda conduce; cu sondele inversate, „OL”;
- repeți cele două măsurători pentru cealaltă bornă „~”, ca să verifici toate cele 4 diode;
- între „−” (sonda roșie) și „+” (sonda neagră) măsori două diode în serie, deci o valoare de aproximativ două ori mai mare.
O valoare aproape de zero în ambele sensuri înseamnă diodă străpunsă, iar „OL” în ambele sensuri înseamnă diodă întreruptă. În ambele cazuri, puntea capsulată se înlocuiește.
Greșeli frecvente la desenarea sau montarea schemei
- Inversarea bornelor AC cu + și − la punțile capsulate: sursa de alimentare ajunge practic în scurtcircuit prin diode la fiecare a doua semialternanță, iar puntea sau siguranța cedează.
- Condensator electrolitic montat invers: se încălzește și se poate defecta brusc, se poate umfla sau chiar exploda.
- Tensiune inversă subdimensionată: diodele se străpung la vârfurile de tensiune.
- Curent subdimensionat: încălzire excesivă și fiabilitate scăzută.
- Curentul de șoc ignorat la condensatoare mari: puntea poate ceda la pornire.
- Temperatura neverificată: electric, montajul pare corect, dar termic poate fi depășit.
- Lucrul pe 230 V fără pregătire: pericol real de electrocutare și incendiu.
Siguranță la lucrul cu 230 V
Dacă puntea face parte dintr-un montaj legat la 230 V sau 400 V, orice intervenție se face doar fără tensiune, după ce ai verificat absența tensiunii. Condensatorii de filtraj pot rămâne încărcați și după deconectare, așa că trebuie descărcați înainte de a atinge circuitul. Montajul în instalația electrică îl face un electrician autorizat ANRE.
O punte legată direct la rețea nu oferă separare galvanică: tot circuitul de după ea, inclusiv borna −, este la potențialul rețelei și periculos la atingere. Pentru proiecte de laborator sau hobby, lucrează pe tensiuni joase, prin transformator cu înfășurări separate. Pentru orice circuit legat la rețea trebuie analizate izolația, protecția la atingere, siguranțele, distanțele pe cablaj și răcirea.
Exemple practice de alegere
Montaj mic pe PCB, curent redus
Pentru un consum de câteva sute de miliamperi și spațiu limitat pe placă este suficientă o punte SMD mică, dacă curentul nominal (cu rezervă), tensiunea inversă și curentul de șoc se potrivesc cu montajul.
Alimentare pentru relee sau electronică de comandă
Pentru un secundar de 12 V sau 24 V AC și un consum în jur de 1 A, alege o punte de cel puțin 1,5 A; una de 1 A ar lucra la limită, mai ales cu condensator de filtraj. O tensiune inversă de 100 V sau mai mare acoperă cu rezervă vârful de circa 34 V al secundarului de 24 V.
Montaj cu șoc mare la pornire sau curent mai mare la tensiune joasă
Dacă ai condensator mare la ieșire sau o sarcină care pornește brusc, contează mult curentul de șoc admis; nu te baza doar pe curentul nominal. Puntea SMD de mai jos, de 4 A și cu curent de șoc de 120 A, se potrivește în alimentări de joasă tensiune, dar tensiunea ei inversă maximă este de 100 V, deci nu se folosește la redresarea directă a rețelei de 230 V.
Când alegi 4 diode separate și când o punte capsulată
Diodele separate sunt utile la învățare, la depanare sau când ai cerințe speciale de curent, temperatură ori tip de diodă, de exemplu Schottky sau diode rapide. Puntea capsulată este preferată pentru montaj rapid, conexiuni clare și spațiu redus pe placă.
- alegi 4 diode separate pentru flexibilitate;
- alegi punte capsulată pentru simplitate și repetabilitate;
- alegi schema cu 2 diode doar dacă transformatorul are priză mediană.
Pentru alte variante, vezi categoria de punți redresoare diode unifazice.
Pe scurt
Schema cea mai răspândită este puntea cu 4 diode: funcționează cu un secundar simplu și folosește ambele semialternanțe. Varianta cu 2 diode este corectă doar împreună cu un transformator cu priză mediană; pierde mai puțină tensiune pe diode, dar fiecare diodă trebuie să suporte în blocare circa dublul vârfului unei jumătăți de secundar.
Puntea se alege după tensiunea inversă, curentul nominal, curentul de șoc, tipul de montaj și condițiile termice. La montajele legate la rețea, regulile de siguranță sunt obligatorii, nu opționale.
Întrebări frecvente
Care este diferența dintre schema punte redresoare cu 4 diode și cea cu 2 diode?
Puntea cu 4 diode funcționează cu un secundar simplu de transformator, iar în fiecare semialternanță conduc două diode în serie. Varianta cu 2 diode cere transformator cu priză mediană și are o singură diodă pe traseul curentului, dar fiecare diodă trebuie să suporte în blocare circa dublul tensiunii de vârf a unei jumătăți de secundar.
Ce tensiune obțin după o punte redresoare?
Cu condensator de filtraj, la gol obții aproximativ tensiunea eficace a secundarului × 1,414, minus 1,4–2 V pe cele două diode, adică în jur de 15 V dintr-un secundar de 12 V. Sub sarcină tensiunea scade, iar fără condensator valoarea medie este de circa 0,9 × tensiunea eficace, minus căderea pe diode.
Cum se leagă bornele unei punți redresoare capsulate?
Cele două borne marcate „~” primesc tensiunea alternativă, iar bornele + și − sunt ieșirea continuă, unde se leagă sarcina și condensatorul de filtraj. Verifică marcajul de pe capsulă și din fișa tehnică înainte de lipire.
Cum verifici o punte redresoare cu multimetrul?
Cu puntea scoasă din circuit și multimetrul pe funcția de test diodă, între fiecare bornă „~” și + sau − trebuie să vezi conducție (de obicei 0,4–0,7 V) într-un sens și „OL” în celălalt. Zero în ambele sensuri sau „OL” în ambele sensuri înseamnă punte defectă.
Pot folosi o punte redresoare direct la 230 V?
Da, sursele în comutație redresează direct tensiunea rețelei cu punți de cel puțin 600 V, dar tot circuitul de după punte rămâne la potențialul rețelei, fără separare galvanică. Lucrul se face numai fără tensiune, cu condensatorii descărcați, iar montajul în instalație îl face un electrician autorizat ANRE.




