Măsurare împământare cu multimetrul și cu aparat dedicat

Publicat 1 noiembrie 2026 · Electronic Mag

Măsurarea împământării înseamnă, de fapt, două verificări diferite: continuitatea conductorului de protecție (PE) din instalație și rezistența prizei de pământ, adică a electrozilor îngropați în sol. Cu un multimetru poți face doar verificări orientative la priză și, cu circuitul scos de sub tensiune, teste de continuitate. Rezistența prizei de pământ se măsoară cu un aparat dedicat, prin metoda celor 3 țăruși sau cu un clește de împământare.

Măsurare împământare: două verificări diferite

Când cineva caută cum se face măsurarea împământării, are de obicei în minte una dintre aceste întrebări:

  • există și este continuu conductorul de protecție (PE) de la priză sau de la carcasa unui aparat până la bara de împământare din tablou?
  • cât este rezistența prizei de pământ, adică rezistența de dispersie a electrozilor din sol?

Atenție la termeni: priza din perete și priza de pământ (electrozii îngropați) sunt lucruri diferite. Prizele din casă pot avea conductorul de protecție legat corect, iar priza de pământ să aibă totuși o rezistență prea mare. De aceea, rezistența de împământare se măsoară cu aparate și metode specifice, nu cu un multimetru obișnuit.

Împământarea lucrează împreună cu protecțiile instalației: siguranțele automate și dispozitivele diferențiale. Dacă legătura la pământ este slabă sau întreruptă, protecția la un defect de izolație nu mai funcționează așa cum a fost proiectată.

Cu ce se măsoară împământarea

Răspunsul depinde de ce vrei să afli:

  • Multimetrul măsoară tensiunile dintre fază, nul și PE și, cu circuitul scos de sub tensiune, continuitatea unui conductor.
  • Aparatul pentru rezistența prizei de pământ (numit și telurometru) determină rezistența de dispersie prin metode cu 2, 3 sau 4 fire ori cu clește, după caz.
  • Aparatul pentru impedanța buclei de defect arată dacă, la un defect între fază și PE, curentul este suficient de mare ca protecția să deconecteze la timp. Este o altă măsurare decât rezistența prizei de pământ.

Aparatele dedicate se găsesc în categoria de contoare de rezistență la împământare, iar pentru celelalte verificări ale instalației, în categoria de testere și contoare pentru instalații electrice.

Măsurarea împământării cu multimetrul: ce poți și ce nu poți afla

Cu multimetrul, verificarea împământării rămâne una preliminară. Ea poate arăta că PE lipsește sau este întrerupt, dar nu poate arăta cât de bună este priza de pământ.

Cu multimetrul poți:

  • măsura tensiunea dintre fază și nul (L–N);
  • compara tensiunea dintre fază și PE (L–PE) cu tensiunea L–N;
  • măsura tensiunea dintre nul și PE (N–PE);
  • testa continuitatea conductorului de protecție, doar cu circuitul scos de sub tensiune.

Rezistența prizei de pământ nu o poți afla așa, din două motive. Primul: pe domeniul de tensiune, multimetrul are o rezistență internă foarte mare (de ordinul megaohmilor) și absoarbe un curent neglijabil, așa că o priză de pământ de câteva sute de ohmi dă aproape aceeași tensiune L–PE ca una foarte bună. Al doilea: în instalațiile cu schemă TN-C-S, conductorul PE este legat la nulul rețelei, în tablou sau la branșament, deci L–PE arată tensiune normală chiar dacă priza de pământ locală lipsește. Rezistența electrodului din sol se determină cu un aparat dedicat, cu un curent de test injectat prin electrozi auxiliari sau cu un clește de împământare.

Verificări orientative la priză

Siguranță: măsurarea tensiunii la priză se face doar introducând vârfurile de test în alveole și atingând contactele de protecție, fără să desfaci nimic, cu un multimetru și cabluri de categorie potrivită (cel puțin CAT II la prize, CAT III în tablou). Orice intervenție în tablou, în conductoare sau în legăturile de protecție se face fără tensiune și de către un electrician autorizat ANRE.

  1. Identifică bornele: la prizele cu contact de protecție (tip Schuko), PE sunt lamelele metalice laterale; faza și nulul sunt în cele două alveole, iar la acest tip de priză poziția fazei nu este fixă.
  2. Măsoară L–N pe domeniul de tensiune alternativă: arată tensiunea de alimentare, nominal 230 V.
  3. Măsoară L–PE: valoarea trebuie să fie apropiată de L–N. Dacă între ambele alveole și PE obții 0 V sau valori care nu se apropie de L–N ori variază, conductorul de protecție poate lipsi sau poate fi întrerupt.
  4. Măsoară N–PE: în mod normal este o tensiune mică, ce crește când pornești consumatori pe același circuit.
  5. Folosește modul obișnuit de tensiune, nu modul LoZ (impedanță mică), dacă multimetrul îl are: în modul LoZ, curentul absorbit la măsurarea L–PE poate declanșa diferențialul.
  6. Continuitatea PE se testează numai după scoaterea circuitului de sub tensiune; este o operație care ține de electrician.

De ce apare tensiune între N și PE? Pe nul circulă curentul consumatorilor, pe PE nu (în funcționare normală). Exemplu: un circuit de prize lung de 25 m, cu conductoare de cupru de 2,5 mm², are pe nul o rezistență de aproximativ 0,0178 × 25 / 2,5 ≈ 0,18 Ω. La un consum de 10 A, căderea de tensiune pe nul este de aproximativ 10 × 0,18 ≈ 1,8 V. La priză citești deci în jur de 1,8 V între N și PE, iar L–PE iese cu aproximativ atât mai mare decât L–N. În schema TT se adaugă și diferența de potențial dintre nulul rețelei și pământul local. Niciuna dintre aceste valori nu spune cât de bună este priza de pământ.

Semnale de alarmă: L–PE mult mai mic decât L–N, lipsa tensiunii la una dintre măsurări, valori instabile sau o tensiune N–PE mare chiar fără consumatori porniți. În oricare dintre aceste cazuri, instalația trebuie verificată de un electrician autorizat.

Cum verifici împământarea la o casă

La o locuință, măsurarea împământării se face pe două niveluri: verificarea instalației interioare și măsurarea propriu-zisă a prizei de pământ. Ordinea uzuală, la o verificare făcută de electrician, este:

  1. Inspecție vizuală: bara de PE din tablou, conductorul principal de legare la pământ, piesa de separație (legătura de control) a prizei de pământ, starea conductoarelor și a punctelor de legătură.
  2. Continuitatea PE: între bara de protecție și contactul de protecție al fiecărei prize, respectiv carcasele metalice legate la PE. Aparatele de verificat instalații fac acest test cu un curent de cel puțin 200 mA (conform SR EN 61557-4), test mai concludent decât ohmmetrul unui multimetru, care lucrează cu un curent foarte mic.
  3. Verificări la priză: L–N, L–PE, N–PE, ca indiciu.
  4. Măsurarea rezistenței prizei de pământ, cu aparat dedicat și metoda potrivită instalației.
  5. Verificarea protecțiilor: impedanța buclei de defect și testarea diferențialelor, după schema instalației.
  6. Interpretarea și consemnarea rezultatelor într-un buletin de măsurare.

Simpla prezență a conductorului verde-galben nu demonstrează că priza de pământ este bună. Contează rezistența reală față de sol și starea tuturor îmbinărilor. Pentru un document valabil la recepție sau la verificările periodice, măsurarea o face personal autorizat, care emite buletinul de măsurare (în practică i se spune și buletin PRAM).

Măsurarea rezistenței de împământare: metodele folosite

1. Metoda celor 3 țăruși (căderea de potențial)

Este metoda clasică. Priza de pământ se separă de restul instalației la piesa de separație, altfel aparatul ar măsura și căile paralele (de exemplu legătura cu nulul rețelei). În sol se bat doi electrozi auxiliari, în linie dreaptă cu priza testată: electrodul de curent, mai departe, și electrodul de potențial, între ei. Aparatul injectează un curent alternativ de test între priza testată și electrodul de curent, măsoară tensiunea dintre priza testată și electrodul de potențial și afișează raportul U / I, adică rezistența.

Electrodul de curent se bate la o distanță de câteva ori mai mare decât dimensiunea prizei testate (manualul aparatului indică distanțele minime), iar electrodul de potențial la aproximativ 62 % din distanța până la electrodul de curent; regula este valabilă pentru sol omogen. Ca verificare, electrodul de potențial se mută cu aproximativ 10 % din distanță spre priză și apoi în sens opus: dacă cele trei citiri sunt apropiate, măsurarea este valabilă; dacă diferă mult, distanța până la electrodul de curent trebuie mărită.

Desfacerea piesei de separație lasă instalația fără priza de pământ locală. De aceea o face electricianul autorizat, cu instalația scoasă de sub tensiune sau cu măsurile de protecție necesare, iar legătura se reface imediat după măsurare.

Pentru această metodă, modelul de mai jos măsoară pe 2 și pe 3 fire, afișează și tensiunea de pe priza de pământ și are în dotare două tije de împământare și cinci conductori de măsură:

2. Metoda cu 2 fire (bipolară)

Se măsoară rezistența dintre priza testată și o altă împământare, de rezistență cunoscută și mult mai mică (de exemplu o priză de pământ extinsă, deja măsurată). Aparatul afișează suma celor două rezistențe, la care se adaugă rezistența conductoarelor, așa că rezultatul este corect doar dacă împământarea de referință are o rezistență neglijabilă față de cea măsurată. Metoda este rapidă, dar ușor de interpretat greșit.

3. Metoda cu 4 fire

Separă circuitul de curent de cel de tensiune și la priza testată, astfel încât rezistența cablului și a contactului cu priza nu mai intră în rezultat. Se folosește la valori mici, unde câteva zecimi de ohm contează. Tot cu patru electrozi în linie se măsoară și rezistivitatea solului (metoda Wenner), utilă la proiectarea unei prize de pământ noi.

4. Metoda cu clește

Cleștele de împământare induce o tensiune în conductorul de legătură și măsoară curentul care rezultă, fără desfacerea conexiunii și fără electrozi auxiliari. Funcționează doar dacă priza măsurată face parte dintr-o buclă închisă, adică are în paralel alte împământări legate între ele prin conductoare (de exemplu prin nulul rețelei, cu prizele lui de pământ). Rezultatul este rezistența prizei măsurate plus rezistența echivalentă a celorlalte, legate în paralel. La un electrod izolat, fără altă cale de întoarcere a curentului, metoda nu se poate aplica.

Un aparat de tip clește pentru rezistența prizei de pământ, care măsoară și curentul alternativ prin conductor, pentru conductoare cu diametrul de până la 28 mm:

Valori și interpretare la măsurarea împământării

Un număr citit pe aparat se interpretează în contextul instalației, al metodei folosite și al cerințelor proiectului. Ce îți spune fiecare verificare:

VerificareCe indicăObservație
Tensiune L–NPrezența alimentăriiApropiată de tensiunea rețelei (nominal 230 V)
Tensiune L–PEPrezența unei legături de protecțieApropiată de L–N; nu arată calitatea prizei de pământ
Tensiune N–PECăderea de tensiune pe nulO valoare mică, ce crește cu sarcina, este normală
Continuitate PEConductor de protecție neîntreruptSe testează doar fără tensiune
Rezistența prizei de pământCalitatea contactului electric cu solulSe măsoară cu aparat dedicat, nu cu multimetru
Impedanța buclei de defectDacă protecția deconectează la timpMăsurare separată, făcută de electrician

Valoarea admisă pentru rezistența prizei de pământ nu este una singură: depinde de schema de legare la pământ (TN sau TT), de protecțiile folosite și de destinația prizei (instalație electrică, paratrăsnet, priză comună). Limita pe care trebuie să o respecte o instalație anume se ia din proiect și din normativele aplicabile (pentru clădiri, normativul I7), iar conformitatea o stabilește electricianul autorizat care face măsurarea.

Un exemplu arată de ce contează diferențialul. În schema TT, condiția de protecție din SR HD 60364-4-41 este RA × IΔn ≤ 50 V, unde RA este rezistența prizei de pământ plus a conductorului de protecție, iar IΔn curentul diferențial nominal. Pentru un diferențial de 30 mA rezultă RA ≤ 50 / 0,03 ≈ 1.667 Ω. Aceasta este doar limita de calcul a condiției, nu o valoare-țintă: proiectele cer valori mult mai mici, pentru că rezistența prizei variază cu umiditatea și temperatura solului, iar aceeași priză servește și altor scopuri.

În schema TN, la un defect între fază și masă curentul se închide prin conductorul PE, iar condiția este Zs × Ia ≤ U0: Zs este impedanța buclei de defect, Ia curentul care asigură deconectarea în timpul cerut, U0 = 230 V. Exemplu: pentru o siguranță automată B16, declanșarea instantanee este garantată la 5 × 16 = 80 A, deci Zs trebuie să fie cel mult 230 / 80 ≈ 2,9 Ω.

Rezistența prizei de pământ crește când solul se usucă sau îngheață. O valoare măsurată după ploaie poate ieși mai bună decât cea din perioada secetoasă, iar electricianul ține cont de asta la interpretare.

Greșeli frecvente la verificarea împământării cu multimetrul

  • Confuzia între prezența PE și calitatea prizei de pământ. Faptul că L–PE arată o tensiune apropiată de L–N nu înseamnă că priza de pământ este bună.
  • Măsurarea rezistenței cu ohmmetrul pe un circuit aflat sub tensiune. Este periculos, poate defecta aparatul, iar rezultatul nu are sens.
  • Testul de continuitate fără izolarea circuitului. Continuitatea se măsoară doar cu circuitul scos de sub tensiune.
  • Improvizații între fază și PE sau între fază și un țăruș, de exemplu cu un bec. Pe lângă pericol, curentul prin PE declanșează diferențialul, iar testul nu măsoară nimic util.
  • Multimetru sau cabluri nepotrivite pentru instalații. La 230/400 V contează categoria de măsurare a aparatului și a accesoriilor.
  • Tensiunea N–PE luată drept verdict final. O valoare mică poate fi normală; una mare indică o problemă pe nul sau în instalație, dar nu spune nimic despre rezistența prizei de pământ.

Siguranță la măsurare

La orice măsurare în instalații electrice, siguranța are prioritate:

  • se lucrează fără tensiune atunci când se desfac conexiuni, se verifică continuități sau se modifică montajul;
  • intervențiile în tablou, în circuitul de protecție sau la priza de pământ le face un electrician autorizat ANRE;
  • se folosesc aparate și cabluri de măsură de categorie potrivită locului de măsurare;
  • nu se improvizează electrozi, conexiuni sau punți temporare în timpul măsurării.

Dacă ai dubii privind identificarea fazei, a nulului sau a PE, nu continua verificarea pe cont propriu.

Când ai nevoie de aparat dedicat, nu de multimetru

Aparatul dedicat este necesar atunci când vrei:

  • să afli rezistența reală a prizei de pământ;
  • să faci verificarea periodică a instalației;
  • să documentezi măsurători repetabile;
  • să lucrezi pe teren, cu electrozi auxiliari sau cu metode pe 3 sau 4 fire.

Pentru măsurări în teren, un aparat cu kit complet scurtează pregătirea. Modelul de mai jos are în dotare două tije de împământare, cabluri de măsurare de 15 m și 30 m, memorie pentru rezultate și interfață USB:

Pentru protecția la defect într-o instalație TN se măsoară impedanța buclei de defect, o verificare separată de rezistența prizei de pământ, pe care o face electricianul. Aparatul de mai jos afișează impedanța buclei și curentul de scurtcircuit:

Cum alegi aparatul pentru măsurarea prizei de pământ

Alegerea se face după metoda de lucru și tipul instalațiilor verificate:

  • pentru verificări ocazionale: aparat pentru rezistența prizei de pământ cu măsurare pe 2 și 3 fire;
  • pentru lucrări de teren și verificări repetate: aparat cu kit complet, conductori lungi și electrozi auxiliari;
  • pentru măsurare fără deconectare: clește de împământare, dacă instalația formează o buclă de măsurare;
  • pentru documentare: modele cu memorie și interfață USB.

Contează și accesoriile: lungimea conductorilor, tijele auxiliare și clemele de conectare influențează direct ușurința măsurării. La metoda cu țăruși, tijele auxiliare trebuie să intre bine în sol, pentru un contact bun și rezultate stabile. Un set de două tije auxiliare de împământare:

Conductorii de măsură se uzează și ei; un kit de cinci conductori de măsură, listat ca accesoriu conex al aparatului Extech EX382252:

Ce faci dacă rezistența măsurată este prea mare

Dacă măsurarea arată o rezistență a prizei de pământ peste limita cerută, soluția ține de instalație, nu de aparat:

  • verificarea tuturor conexiunilor și îmbinărilor;
  • curățarea sau refacerea punctelor de contact corodate;
  • adăugarea de electrozi sau extinderea prizei de pământ;
  • refacerea legăturii până la bara principală de împământare;
  • măsurarea din nou după intervenție, cu aceeași metodă.

Aceste lucrări le face un electrician autorizat ANRE, cu instalația scoasă de sub tensiune. Nu modifica pe cont propriu legăturile de protecție ale locuinței.

Pe scurt

Verificarea împământării cu multimetrul este utilă doar ca indiciu: tensiunile L–N, L–PE, N–PE la priză și continuitatea PE, fără tensiune. Ca să afli rezistența reală a prizei de pământ, multimetrul nu ajunge: ai nevoie de un aparat dedicat, iar măsurarea cu valoare de document o face un electrician autorizat.

Întrebări frecvente

Cu ce se măsoară împământarea?

Rezistența prizei de pământ se măsoară cu un aparat dedicat (telurometru), prin metoda celor 3 țăruși sau cu clește de împământare. Multimetrul arată doar dacă PE este prezent la priză și, fără tensiune, continuitatea conductoarelor.

Pot măsura priza de pământ doar cu multimetrul?

Nu. Multimetrul absoarbe un curent neglijabil, așa că arată tensiune L–PE normală și la o priză de pământ slabă, iar în schema TN-C-S chiar și fără priză de pământ locală. Rezistența reală se află doar cu aparat dedicat.

Este normal să am 2–3 V între nul și împământare?

Câțiva volți între N și PE pot apărea în funcționare normală, din cauza căderii de tensiune produse de curentul care circulă pe nul. Valoarea nu arată însă cât de bună este priza de pământ; dacă este mare sau rămâne ridicată și cu consumatorii opriți, cere o verificare de la un electrician autorizat.

Cum verific împământarea la casă?

Electricianul face o inspecție vizuală, testează continuitatea PE până la fiecare priză, măsoară rezistența prizei de pământ cu aparat dedicat și verifică protecțiile (impedanța buclei, diferențialele). Rezultatele se trec într-un buletin de măsurare.

Ce categorie de măsurare trebuie să aibă multimetrul?

Pentru prize, cel puțin CAT II, iar în tablou CAT III, cu tensiunea nominală de cel puțin 300 V; aceeași categorie trebuie să o aibă și cablurile de măsură. Un aparat de categorie mai mare poate fi folosit și în locurile cu categorie mai mică.